La Agenția Națională pentru Achiziții Publice a fost depusă documentația pentru contractul care vizează elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar pentru autostrada București-Giurgiu. Autostrada București-Giurgiu face parte dintr-un program semnificativ de dezvoltare pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere din România, care afectează județul Giurgiu și va avea un impact semnificativ asupra rețelei naționale de transport marfă și trafic, în special în ceea ce privește fluxul către și dinspre Europa de Vest. Termenul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate este de 18 luni, timp în care vor fi stabilite detaliile tehnice, cum ar fi traseul și designul infrastructurilor rutiere existente sau planificate. Irinel Ionel Scrioșteanu a declarat pe Facebook că, în ceea ce privește traseele și legăturile, este de o importanță deosebită ca noul drum București-Giurgiu să fie aliniat cu autostrada A0 din București, până la autostrada A1 București-Pitești, precum și să fie conectat la autostrada București-Alexandria.
Această dezvoltare are potențialul de a face parte din a doua autostradă de centură din jurul capitalei, care se află în prezent la nivel de planificare. În ceea ce privește structura, s-a considerat că structura pe bază de beton, așa cum a fost utilizată pe drumul dintre DN5 și Podul Prieteniei, ar fi o alegere ideală. Acest drum – cunoscut popular sub numele de Autostrada Germană – a fost deschis traficului în decembrie 2021. Utilizarea betonului face ca pavajele să fie mai rezistente la schimbările climatice: temperaturile ridicate le deformează mai puțin și au o capacitate de încărcare mai mare. În această secțiune, unde traficul de vehicule grele și camioane este semnificativ, este deosebit de important să se aplice astfel de soluții, deoarece vor proteja economia locală și națională, reducând necesitatea importurilor de bitum din străinătate. Întreținerea drumului de beton este mai puțin costisitoare, deoarece necesită mai puține intervenții decât asfaltul, și durabilitatea sa este mai lungă. Achiziția publică a fost lansată de Compania Națională de Investiții Rutiere - CNIR.
