La 15 octombrie a expirat cel de-al șaselea termen limită, care fusese deja amânat de mai multe ori, pentru proiectarea secțiunii Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău ca parte a autostrăzii Transilvania (41 km). Traseul planificat include și un tunel dublu subteran, a cărui lungime ajunge la 2,8 kilometri în fiecare direcție sub Munții Meseș din județul Sălaj. CNAIR a publicat marți pe portalul național de achiziții publice că noul termen limită este 31 octombrie 2024. Această modificare reprezintă o prelungire de aproximativ două săptămâni față de termenul anterior, care trebuia să fie respectat până la 15 octombrie. Începând de la sfârșitul lunii aprilie, CNAIR a amânat de mai multe ori termenul limită, mai întâi de patru ori câte o lună, apoi de două ori câte două săptămâni, pentru a selecta câștigătorul dintre cele trei companii încă în concurs. Licitația a început deja în februarie 2023. CNAIR a anunțat din nou o amânare, deși purtătorul de cuvânt, Alin Șerbănescu, afirmase anterior că termenul de 15 octombrie ar fi data cea mai târziu admisibilă pentru luarea unei decizii. Asta nu s-a întâmplat. Europa Liberă a scris și despre faptul că în spatele amânării termenelor ar putea fi lipsa de bani, potrivit președintelui Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea. Principala sursă de finanțare pentru autostrăzile din România, Programul de Transport 2021-2027, este deja supracontractat. Bugetul pentru investițiile în infrastructura rutieră este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a programului este de 9,6 miliarde de euro (din care 4,6 miliarde de euro sunt fonduri UE), dar valoarea totală a investițiilor contractate și licitate este mult mai mare, a spus Ciurea. „Nu depinde de finanțare.
Problema este volumul gigantic de muncă de birou, anexe și evaluări de situație” – a declarat Șerbănescu atunci. Cel mai mare contract pentru autostrăzi Valoarea contractului este cea mai mare care a fost vreodată anunțată pentru proiectarea și execuția unei singure autostrăzi în România, suma fiind estimată la 1,5-1,76 miliarde de euro. Din cei șapte participanți inițiali, trei firme au rămas în competiție: românii de la UMB, turcii de la Makyol și italienii de la Webuild. Aceste firme au cele mai multe contracte de construcție a infrastructurii rutiere în România. UMB lucrează pe aproximativ 350 km de drumuri expres în România, incluzând toate secțiunile autostrăzii A7 moldovenești între Buzău și Pașcani, drumul expres Craiova-Pitești, precum și două secțiuni ale autostrăzii Transilvania. WeBuild lucrează la două secțiuni ale autostrăzii dintre Sibiu și Pitești și este, de asemenea, constructorul faimosului pod de la Brăila, în plus are și contracte de cale ferată. Makyol lucrează la patru secțiuni ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș (A13) și la o secțiune a autostrăzii A7, în colaborare cu o altă companie turcească, Nurol. Valoarea mare a contractului ce poate fi câștigat asigură fonduri materiale pentru mulți ani companiei câștigătoare, de aceea este de înțeles marea competiție – a spus anterior Alin Șerbănescu pentru Europa Liberă. Firmele dispun de echipe de avocați serioase, specializate în contracte de infrastructură, ceea ce pune presiune suplimentară asupra părților, a explicat el. A fost necesară suspendarea procedurilor pentru lămuriri între participanți și contestațiile depuse împotriva CNAIR, precum și măsurile corective efectuate de compania de stat. Licitația a început deja cu mai mult de un an și jumătate în urmă, în februarie 2023, după ce guvernul a aprobat un buget mai mare decât cel anunțat inițial în 2022.
