La 15 octombrie a expirat al șaselea termen limită, care fusese deja amânat de mai multe ori, pentru proiectarea secțiunii Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău ca parte a autostrăzii Transilvania (41 km). Traseul propus include și un tunel dublu subteran, a cărui lungime ajunge la 2,8 kilometri în fiecare direcție sub Munții Meseș din județul Sălaj. CNAIR a publicat marți pe portalul național de achiziții publice că noul termen limită este 31 octombrie 2024. Această modificare înseamnă o prelungire de aproximativ două săptămâni comparativ cu termenul anterior, stabilit pentru 15 octombrie. Începând de la sfârșitul lunii aprilie, CNAIR a amânat termenul de mai multe ori, inițial cu câte o lună, de patru ori, apoi de două ori cu câte două săptămâni, pentru a selecta câștigătorul dintre cele trei companii rămase în competiție. Licitația a fost lansată deja în februarie 2023. CNAIR a anunțat din nou o amânare, deși purtătorul de cuvânt, Alin Șerbănescu, susținuse anterior că termenul din 15 octombrie ar fi cel mai târziu pentru luarea unei decizii. Acest lucru nu s-a întâmplat. Europa Liberă a scris de asemenea că în spatele amânărilor ar putea fi și lipsa de fonduri, potrivit președintelui asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea. Principala sursă de finanțare a autostrăzilor din România, Programul de Transport 2021-2027, este deja supra-angajat. Bugetul pentru investițiile în infrastructura rutieră este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a programului este de 9,6 miliarde de euro (din care 4,6 miliarde de euro sunt fonduri UE), dar valoarea totală a investițiilor contractate și licitate este mult mai mare, a spus Ciurea. „Nu depinde de finanțare.
Problema este imensa cantitate de documente de procesat, anexe și evaluări de situație”, a declarat Șerbănescu atunci. Cel mai mare contract de autostradă Valoarea contractului este cea mai mare care a fost vreodată anunțată pentru proiectarea și execuția unei singure autostrăzi în România, suma fiind estimată între 1,5 și 1,76 miliarde de euro. Din cei șapte participanți inițiali, trei companii au rămas în competiție: UMB din România, Makyol din Turcia și Webuild din Italia. Aceste companii au cele mai multe contracte de construcție de infrastructură rutieră în România. UMB lucrează la aproximativ 350 km de drumuri expres în România, incluzând toate secțiunile autostrăzii A7 Moldova între Buzău și Pașcani, drumul expres Craiova-Pitești, precum și două secțiuni ale autostrăzii Transilvania. WeBuild lucrează la două secțiuni ale autostrăzii dintre Sibiu și Pitești și este constructorul celebrului pod de la Brăila, de asemenea, execută contracte feroviare. Makyol lucrează la patru secțiuni ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș (A13), precum și la o secțiune a autostrăzii A7, în colaborare cu o altă companie turcă, Nurol. Valoarea ridicată a contractului câștigabil asigură fonduri economice pentru câștigător pe parcursul mai multor ani, motiv pentru care competiția este acerbă – a declarat anterior Alin Șerbănescu pentru Europa Liberă. Companiile dispun de echipe solide de avocați specializați în contractele de infrastructură, ceea ce adaugă presiuni suplimentare asupra părților, a explicat el. Clarificarea dintre participanți și suspendarea procedurilor ca urmare a contestațiilor depuse împotriva CNAIR, precum și măsurile corective întreprinse de compania de stat au devenit necesare. Licitația a fost demarată deja cu mai mult de un an și jumătate în urmă, în februarie 2023, după ce guvernul a aprobat un buget mai mare decât cel anunțat inițial în 2022.
